Vâsatura alba cu varicoza, Ce sunt varicele?
Asistentei medicale îi revin o serie de sarcini pe care trebuie sa le îndeplinească cu multă seriozitate şi profesionalism, dintre care cea mai importantă este aceea de a ajuta pacientul cu tact, înţelegere, delicateţe şi atenţie. Am ales acest subiect în urma stagiului efectuat în secţia de chirurgie a Spitalului Militar Braşov, considerând ca profilaxia şi tratarea acestei afecţiuni implică sarcini multiple de îngrijire din partea asistentei medicale şi de noi depinde rezolvarea cu succes a problemelor, deseori vitale, pe care le ridica această afecţiune.
Contraindicații:
Îngrijire acordate unui pacient cu varice sunt multiple. Pentru a efectua operaţia şi a acorda pacientului îngrijirile corespunzătoare este nevoie de o echipă completă, în care cadrele medicale au un rol important. Rolul asistentei este de a pregăti pacientul preoperator şi de a preveni complicaţiile postoperatorii, prin supravegherea atentă a pacientului şi îngrijirile acordate.
Se spune ca suntem tot atât de tineri ca şi credinţa noastră. Crezul meu este acela al profesiei, de a dărui sfaturi şi înţelegere celor sănătoşi, îngrijiri celor suferinzi, de a-i ajuta pe aceştia din urmă să depăşească momentele dificile ale bolii pentru a se putea reintegra în familie şi societate.
Boala este consecinţa unui dezechilibru, remediul fiind obţinut prin acupunctură şi ignipunctură, în scopul redirijării energiei vitale. În Europa, primul care a folosit ace de acupunctura chinezeşti a fost dr.
Berlioz tatăl lui Hector Berliozîn sec. ÎnCloquet uitilizează şi el acupunctura în studiile sale. Egiptenii papirusurile Ebner şi în special Schmidt au fost destul de aproape de descoperirea circulaţiei. Galen care a fost alături de Hipocrate, cel mai mare medic din antichitate credea ca în inima sângele arterial se amestecă cu cel venos prin porii interventriculari. Andreas Cesalpino afirma existenţa a 2 circulaţii mare şi mică. Figura cea mai ilustră din chirurgia Renaşterii este Ambroise Pare Franţa care redescoperă ligatura vasculară şi creiază un pansament leaseri de medicamente în varicoza cicatrizant eficient.
După ce în sec. XVIII s-a făcut ordine în medicină şi în chirurgie, sec. XIV poate fi considerat de-a dreptul revoluţionar. Bazale raţionale ale chirurgiei erau puse, acum se pun şi cele tehnice auxiliare: anestezie, antisepsie, asepsie etc. ÎnSimpson utilizează în Anglia cloroformul ca anestezic, Heyfelder, în Germania, kelenul iar Morton la Boston descoperă anestezia prin vâsatura alba cu varicoza.
La introducerea antisepsiei şi apoi a scoatei mâncarimea în picior de varicoza un merit deosebit l-a avut John Lister care recomandă utilizarea acidului fenic pentru spălarea mâinilor înaintea oricărei operaţii, pentru dezinfecţia instrumentelor chirurgicale şi a rănilor.
Vâsatura alba cu varicoza sunt apoi rapide: se inventează pensa hemostatică, drenajul plăgilor cu tub de cauciuc găurit, în - mănuşile de cauciuc iar în Bier efectuiază prima rahianestezie. În sec. XX, chirurgia a beneficiat de roadele descoperirilor din alte domenii: locul bisturiului a fost luat de laser, al cauterului de electrocauter, instrumentarul şi mijloacele de investigaţie s-au diversificat şi completat endoscop, laparoscop, CT, RMN, ş.
Astfel în anul se introduce ca metodă de referinţă şi investigaţie în diagnosticul bolii varicoasede de către Sicard şi Forestier flebografia. Fotopletismografia a fost dezvoltată în anii de Hertzmann şi Molitor iar din anii de Blazek şi Wienert.
Principiul metodei constă în emisia unui fascicul de infraroşii spre tegumente care este parţial absorbit vâsatura alba cu varicoza parţial reflectat. Chirurgia vasculară a făcut progrese diagnostice prin aplicarea unor metode ca angiografia, cateterismul cardiac iar pe plan terapeutic prin implantarea de pace-maker, operaţiile by-pass în obstrucţiile coronariene, operaţii în afecţiuni valvulare, medicamentele beta-blocante, dar şi prin cunoaşterea şi adoptarea măsurilor de combatere a factorilor de risc fumatul, obezitatea, sedentarismul, hipertensiunea arterială, nivelul ridicat de colesterol.
Picior post interventie varice venoase Definiție Tromboflebita Tromboflebita reprezită un proces de coagulare a sângelui la nivelul venelor profunde la care se adaugă o reacţie inflamatorie flebitică.
Prin ele sângele circulă de la periferie spre inimă. În funcţie de dispoziţia lor în organism, venele sunt: profunde şi superficiale.
- Varice – cauze, simptome, tratament - crestemimpreuna.ro
- Model Lucrare Licenta ,,VARICELE'' - crestemimpreuna.ro
- Lisa 2 mg/0,03 mg comprimate filmate Prospect combinații (dienogestum+etinilestradiolum)
- Eficienta în tratamentul varicozei
- Varicele esofagiene, frecvente la pacientii cu probleme hepatice Varicele esofagiene sunt cauzate in special de problemele hepatice, precum ciroza hepatica sau tromboza venei porte.
- Unguent medicina populara în varicoza
- Ați găsit o greșeală?
- Complicatii ale varicele
Cele profunde sunt dispuse în varicoza bandaj pe shin organismului şi însoţesc arterele, iar cele superficiale sunt aşezate sub piele şi nu însotesc arterele. Cele mai subţiri ramuri ale venelor se numesc venule şi se formează prin unirea capilarelor. Venele din unirea cărora se formează vene mai mari se numesc vene de origine, iar venele care se vâsatura alba cu vâsatura alba cu varicoza pe traiectul unei vene colectoare se numesc afluenţi.
Venele sunt vase sangvine prin care sângele circulă dinspre capilare spre inima şi au un volum de trei ori mai mare decât cel al arterelor. Structura pereţilor venoşi cuprinde trei tunici ca şi cea a arterelor, dar cu anumite adaptări datorate condiţiilor hemodinamice speciale din sectorul venos presiune scăzută, lipsa variaţiilor presionale, suprafaţă mai mare, viteză de circulaţie mai redusă.
De aceea venele au pereţii mai subţiri decât ai arterelor şi se destind cu uşurinţă. Venele situate sub nivelul cordului sunt prevăzute cu valvule endoteliale pliuri şi au musculatură mai dezvoltată.
Peretele venelor, al căror calibru creşte de la periferie spre intimă, are în structura sa aceleaşi trei tunici ca şi la artere, cu câteva deosebiri. Peretele unei vene este format din trei tunici.
Varicele si Tromboza venoasa - Diagnostic si tratament minim invaziv, dr. Toni Feodor - Digi24
Tunica internă sau endovena sau intima este formată dintr-un endoteliu şi dintr-un strat conjunctiv elastic. Ea vâsatura alba cu varicoza în interiorul unor vene nişte pliuri semilunare, numite valvule venoase. Venele care au valvule se numesc vene valvulare.
Indicații Lisa 2 mg/0,03 mg comprimate filmate:
Valvulele lipsesc în venele în care sângele circulă de sus în jos, iar acestea se numesc vene avalvulare. Tunica mijlocie sau mezovena sau media este formată din ţesut conjunctiv lax, în care sunt cuprinse şi fibre musculare.
Ţesutul conjunctiv conţine fibre conjunctive şi fibre elastice. Tunica externa sau perivena sau adeventicea este constituită din tesut conjunctiv lax, în care se găsesc, pe lângă fibre conjunctive şi elastice, şi elemente musculare. Sistemul venos al marii circulaţii se colectează în vena cavă superioară şi vena cavă inferioară care se deschide în atriu drept.
Cele 2 sisteme venoase comunică între ele prin venele comunicante.
Principalele tipuri de tratament pentru varicele esofagiene
Venele membrului inferior sunt prevăzute cu valve bi- şii tricuspide situate de-a lungul trunchiurilor venoase - valve axiale, la nivelul comunicantelor şi la nivelul orificiilor de vărsare a venelor superficiale - valve ostiale. Aparatul valvular al sistemului venos asigură sensul circulaţiei venoase dinspre venele superficiale spre cele profunde şi dinspre periferie spre vena cavă inferioară, şi împiedică refluxul sanguin din venele profunde în cele superficiale.
Sistemul venos superficial este situat în ţesutul subcutanat iar sistemul venos profund este reprezentat de vene ce însoţesc arterele.
Datorită sistemului de curgere antigravitaţional, ambele sisteme venoase sunt prevăzute cu valvule.
Consecințele sângelui gros
Venele superficiale Venele superficiale au pereţii groşi, bogaţi în fibre conjunctive şi muşchi şi sunt prevăzute cu valvule aşezate la cm distanţa una de alta. Aceste valvule nu permit circulaţia sângelui de jos în sus şi sunt destul de largi pentru a permite dilataţia venelor de o dată şi jumătate, fără a deveni insuficiente.
Cea mai mare parte din sângele vehiculat de venele superficiale trece prin sistemul perforantelor în venele profunde. Venele superficiale formează reţele care nu însotesc arterele şi drenează spre cele două colectoare venoase superficiale principale, venele safena mare internă şi cum sa vâsatura alba cu varicoza vene varicoase externă.
La nivelul piciorului există venele digitale ale 4 piciorului care doare locul varicos varsă în arcul venos dorsal al operaiunea planificata varicoza. Din capatul medial al arcului porneşte vena safenă internă, din cel lateral vena safenă externă.
Pe faţa dorsală a piciorului între cele două vene există multiple anastomoze care alcătuiesc o reţea venoasă dorsală cu ochiuri mari. Venele digitale profunde tare sunt subţiri, aşezate superficial pe aponevroza tara, anastomozate, într-o reţea venoasă tară cu ochiuri mici; reteaua drenează în vena safenă externă înconjurind marginea laterală a piciorului respectiv medial înspre profunzime în arcul venos tar.
Vena safena internă se îndreaptă de la origine înspre proximal peste faţa medială a maleolei tibiale, apoi înapoia marginii mediale tibiale, pe faţa internă a gambei; trece înapoia condilului medial al tibiei şi al femurului şi se îndreaptă spre radacina coapsei la gel sau crema în varicoza hiatului safen situat la aproximativ 4 cm sub ligamentul inghinal şi la 1,5 cm de mijlocul arcadei crurale.
Caracteristicile medicamentului
La gambă vena safenă internă primeşte ca afluent vena safenă anterioară superficială şi un arc venos posterior vena Leonardo, după numele lui Da Vinci. Proiecţia safenei pe reete unguent de la varicoza este reprezentată de o linie ce uneşte maleola tibială cu hiatul safen. La nivelul hiatului vena safenă internă se varsă în vena femurală printr-o crosa orientată posterior. Vena safenă externă trece de la picior la gambă, fiind situată înapoia maleolei externe peroniere şi urmează un traiect rectiliniu ascendent vâsatura alba cu varicoza axul median al feţei posterioare a gambei; iniţial este plasată superficial în ţesutul subcutanat şi apoi pătrunde într-o dedublare a fasciei la nivelul muşchiului gastrocnemian.
În fosa poplitee descrie o crosă orientată ventral şi se varsă în vena poplitee. Locul de vărsare este variabil jos sau înalt, chiar spre coapsă şi uneori există o venă superficială în continuarea safenei externe. Vena safenă internă şi vena safenă externă sunt legate prin multiple anastomoze.
Marea vena anastomotică Giacomini este o anastomoza femuropoplitee care coboară oblic în eşarfă pe faţa posterioară a coapsei. Venele profunde Venele profunde însoţesc arterele şi ramurile acestora, prezentând numeroase valvule. Ele au pereţii subţiri, deseori sunt duble sau chiar triple.
Încep la nivelul feţei plantare şi dorsale a piciorului. Funcţionalitatea sistemului venos profund este direct dependentă de contracţia musculaturii membrelor inferioare, aceasta jucând un adevărat rol de pompă. Venele perforante sunt prevăzute cu valvule astfel orientate încât permit sângelui să circule numai de la suprafaţa spre profunzime.
În timpul contracţiei musculare valvulele se închid ermetic şi nu permit refluxul sângelui spre exterior. Valvele venoase împiedică sângele să curgă înapoi în jos. Ele funcţionează ca nişte valve fără cale de întoarcere şi care vâsatura alba cu varicoza permit întoarcerea sângelui, ci doar circulaţia acestuia într-o singură direcţie, şi anume către inimă.
Conține un progesteron dienogest și un estrogen etinilestradiol. Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteți sigură. Dacă medicul dumneavoastră nu vă recomandă altfel, doza uzuală de Lisa este de 1 comprimat în fiecare zi. Cum să luați Lisa Înghițiți comprimatul întreg, dacă este necesar, cu puțin lichid.
Acestea arată ca nişte corăbii mici care vâsatura alba cu varicoza ancorate în jurul peretelui venei şi se întâlnesc la mijlocul venei. Dacă sângele circulă în sus datorită presiunii pompării realizată de muşchi, valvele se deschid. Dacă, din cauza gravităţii, sângele încearcă să curgă înapoi, acestea se închid.
Distrugerea lor prin procese flebitice sau devierea insuficientă prin dilataţia venelor, determină refluxul sângelui din profunzime spre sistemul superficial în timpul contracţiei musculare şi astfel se instalează insuficienţa venoasă. Pe faţa tară a piciorului se află venele digitale tare, situate profund şi paralel cu arterele omonime, varsându-se în arcul venos tar alăturat arterei tare.
De la nivelul arcului venos pornesc venele tare mediane şi venele tare laterale. Acestea se reunesc în şanţurile dinapoia maleolei tibiale respectiv peroniere şi formează venele tibiale posterioare cel puţin două şi venele peroniere cel puţin două care însoţesc arterele omonime.
Venele tibiale anterioare sunt alăturate arterei în loja musculară. Deci la gambă sunt trei perechi de vene profunde care însoţesc arterele. Venele tibiale posterioare primesc perforantele Cockett. Din unirea venelor vâsatura alba cu varicoza cu venele peroniere se formează trunchiul tibioperonier care primeşte şi venele muşchiului solear. Venele muşchiului gastrocnemian sunt reprezentate de două vene, eventual cea mediană este dublă. Acestea se varsă în vena poplitee la acelaşi nivel cu vena safenă externă; există frecvent o variantă în care vărsarea analgezice i vene varicoase comună.
Venele muşchiului gastrocnemian sunt valvulate. Venele muşchiului solear denumite sinusoidele soleare sunt de obicei largi, sinuoase şi avalvulate. Vărsarea venelor soleare se poate face în venele tibiale posterioare, în peroniere sau uneori direct în vena poplitee.
De la inelul adductorilor se continuă cu vena femurală superficială care la 9 cm de arcadă primeşte şi vena femurală profundă şi vâsatura alba cu varicoza vena femurală comună; vena femurală mai primeşte venele circumflexe femurale şi vena safenă internă.
Vena iliacă externă continuă vena femurală şi se orientează ascendent şi posterior spre articulaţia sacroiliacă unde prin unire cu vena iliacă internă hipogastrică formează vena iliacă comună.
Cele două vene iliace comune se orientează proximal şi medial formând prin unire vena cavă inferioară, care este aşezată de-a lungul laturei drepte a coloanei vertebrale. Venele de legătură La nivelul membrelor inferioare există numeroase conexiuni între vene, care favorizează drenajul sângelui dinspre suprafaţă înspre profunzime şi dinspre periferie spre cord.
Varice – cauze, simptome, tratament
Venele perforante safeniene unesc venele safene cu venele profunde. Venele perforante extrasafeniene unesc reţeaua venoasă extrasafeniană cu venele profunde. Perforantele directe leagă colectorul venos superficial de venele profunde iar perforantele indirecte leagă colectorul venos superficial de venele musculare profunde.
Venele plonjante Delater fac legatura directă între venele tegumentului extrasafeniene cu sistemul venos profund. La membrul inferior se constata aproximativ vene perforante, dar numai câteva au importanţă clinică. La nivelul piciorului venele perforante sunt avalvulate iar la nivelul gambei sunt prevăzute cu valve.
Venele perforante normale au valvele integre şi sunt continente, adica drenează sângele dinspre suprafaţă spre profunzime. Venele perforante sunt considerate insuficiente sau incontinente dacă drenează sângele dinspre profunzime înspre suprafaţă deci invers circulaţiei normale.
Insuficienţa perforantelor este determinată de dilatarea venelor de legatură situaţie în care valvele nu se mai ating sau sunt rezultatul unei distrucţii directe a valvelor prin mecanismul de repermeabilizare după o tromboflebită acută.
Varicele esofagiene, frecvente la pacientii cu probleme hepatice
De 7 obicei sunt trei perforante situate la 6 cm, 13,5 cm şi 18,5 cm deasupra vârfului maleolei interne. Fiziologia circulaţiei venoase a membrelor inferioare este complexă şi diferă mult în funcţie de condiţii: ortostatism, decubit, elevarea membrului. Datorită structurii pereţilor lor, ce conţin cantităţi mici de ţesut elastic şi muscular neted, venele prezintă distensibilitate şi contractilitate. Distensibilitatea este proprietatea venelor de a-şi mari pasiv calibrul sub acţiunea presiunii sângelui.
Prin distensie, capacitatea sistemului venos creşte, venele putând înmagazina volume sporite de sânge. Deosebit de distensibile sunt venele hepatice, splenice şi subcutanate, vâsatura alba cu varicoza îndeplinesc rol de rezervoare de sânge. Contractilitatea este proprietatea venelor de a-şi varia în mod activ calibrul prin contracţia sau relaxarea muşchilor netezi din peretele lor. Prin 8 contracţia venelor au loc mobilizarea sângelui din organele de rezervă şi deplasarea lui către inimă, ceea ce determină creşterea debitului cardiac.
Cauza principală a întoarcerii sângelui la inima este însăşi activitatea de pompa cardiacă a acesteia.
Varicele esofagiene, frecvente la pacientii cu probleme hepatice
Inima creează şi menţine permanent o diferenţă de presiune între aortă mmHg şi atriul drept zero mmHg. Deşi presiunea sângelui scade mult la trecea prin arteriole şi capilare, mai rămâne o forţă de împingere de 10 mmHg ce se manifestă la începutul sistemului venos.
Inima funcţionează simultan ca o pompa aspiro-respingătoare. Ea respinge sânge spre aortă, în timpul sistolei ventriculare, şi concomitent, aspiră sângele din venele cave în atriul drept. Aspiraţia atrială dreaptă se datorează creşterii bruşte a capacităţii atriului, ca urmare a deplasării în jos a planşeului atrio-ventricular, în timpul fazei de ejecţie a sistolei ventriculare.
Cauze de hemoragii digestive superioare - varicele esofagiene Din Articole Generalitati Varicele esoafagiene reprezinta modificari de calibru ale venelor esofagului inferior ce apar in cadrul complicatiilor bolilor hepatice imprtante, cum este cazul cirozei. Varicele esofagiene se dezvolta cand scurgerea sangvina hepatica normala este obstruata. Daca apar obstacole, sangele va ramane in vasele esofagiene pe care le va dilata. Venele afectate sunt cele care servesc circulatiei venoase colaterale cand scurgerea sangvina prin sistemul port sau prin vena cava superioara este obstruata. Varicele se formeaza in venele colaterale din peretele esofagului care se deschid direct in lumen.
În timpul inspiraţiei acţionează şi coborârea diafragmului care măreşte presiunea intraabdominală, împingând sângele spre cord. Refluxul sangvin este împiedicat de prezenţa valvulelor la nivelul venelor membrelor vâsatura alba cu varicoza. Ea favorizează curgerea sângelui din venele situate deasupra atriului drept, la nivelul gambei presiunea hidrostatică fiind de mm Hg, când persoana stă în picioare, nemişcată; ea scade la mm Hg în timpul mersului.
Întoarcerea sângelui la inimă are o mare importanţa pentru reglarea debitului cardiac, deoarece o inimă sănătoasă pompează, conform legii inimii atât sânge cât primeşte prin aflux venos. Sângele circulă în sistemul venos de trei ori mai încet decât în cel arterial. Circulaţia venoasă a membrelor inferioare este influenţata în mod favorabil de masajul pulsatil efectuat de artere asupra venelor, aflate împreună în acelaşi pachet vascular, şi de contracţia musculaturii vâsatura alba cu varicoza a membrelor inferioare, care exercită o compresie externa asupra venelor profunde propulsând sângele dirijat de sistemul valvular către inimă.
Mersul constituie factorul principal care activează circulaţia venoasă. La fel afecţiunile osteo — articulare ce împiedică sau îngreunează contracţia musculaturii gambelor favorizează stază. Contracţia venelor, efectuată de musculatura proprie, a cărei contracţie este declanşată de creşterea presiunii endovenoase joaca un rol important, în special în sistemul superficial. Deteriorarea musculaturii venelor prin procese de scleroză, atrofie sau dilataţie excesivă, face ca acest mecanism să se degradeze.
Reglarea nervoasă a circulaţiei sangvine Sistemul nervos afectează în special funcţiile globale, ca, de exemplu, redistribuţia sangvină în diverse teritorii ale organismului, creşterea activităţii pompei cardiace, şi asigură în special controlul rapid al presiunii arteriale. Sistemul nervos controlează circulaţia exclusiv prin intermediul sistemului nervos vegetativ, mai ales prin sistemul nervos simpatic; sistemul nervos parasimpatic este important în reglarea funcţiilor cordului.
Nervii simpatici conţin un număr foarte mare de fibre vasoconstrictoare şi doar puţine fibre vasodilatatoare. În substanţa reticulată bulbară şi în treimea inferioară a punţii, bilateral, se află centrul vasomotor. Acest centru transmite impulsuri vâsatura alba cu varicoza prin măduva spinării şi, de aici, prin fibre simpatice vasoconstrictoare, la aproape toate vasele sangvine, care prezintă o zonă vasoconstrictoare şi vâsatura alba cu varicoza zonă vasodilatatoare.
Boala varicoasă este o boală cronică a sistemului venos al membrelor inferioare caracterizată prin alterări ale pereţilor venoşi şi aparatului valvularreflux sangvin din sistemul venos profund în cel superficial şi dilataţii ale venelor superficiale. Varicele sunt vene modificate patologic prin slăbirea peretelui lorîn care valvele venoase nu se închid corespunzător.
